Agrişele

agrise_1

Agrişul, denumit ştiinţific Ribes uva-crispa, aparţine familiei saxifragaceelor şi este un arbust fructifer de talie mică, cu o înălţime cuprinsă între 60 şi 150 cm. Agrişul se autopolenizează, de aceea se recomandă să existe două-trei soiuri pe acelaşi câmp. Ramurile sunt spinoase, iar frunzele păroase au forma lobată. Florile, de culoare verzuie sau roşcată, de mici dimensiuni, apar la baza frunzelor în lunile aprilie şi mai.

În scop fitotereapeutic se utilizează fructele, cunoscute sub numele de agrişe, sunt comestibile, cu gust dulce-acrişor. Reduse ca dimensiune, agrişele au o formă  sferică, iar culoarea  poate fi verzuie, gălbuie sau chiar roşie. Se consumă atât proaspete cât şi uscate.

Agrişele au o mare valoare medicinală, fiind bogate în săruri minerale şi vitamine.

În practica naturistă, şi nu numai, se face cura de agrişe, ajungându-se să se consume, în curele de dezintoxicare, pana la 1 kg de agrişe pe zi. Substanţe active importante: vitaminele A, B1, B2, C si P, calciu, potasiu, sodiu, fosfor, acizi – mai ales acidul citric, dar şi acidul malic sau tartric, pectine.
Datorită conţinutului lor bogat în vitamine şi săruri minerale sunt recomandate în alimentaţia copiilor, fiind socotite un excelent tonic-aperitiv, dar şi un bun digestiv.

În practica medicinală curentă, agrişele sunt utilizate datorită calităţilor lor curative. Sunt un bun regulator al activităţii digestive şi hepatice, cu acţiune hipotensivă. Totodată, neavând zahăr, pot fi consumate şi de diabetici, fiind recomandate şi în curele de slăbire.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: