Scorţişoara

24

Scorţişoara provine dintr-un arbore tropical numit Cinnamomum zeylanicum, de circa 10 metri înălţime, inclus în familia Lauraceae. Frunzele sunt ovale, lungi de 7-18 cm, iar florile aranjate în panicule au un miros specific. Fructul este de culoare purpurie şi conţine o singură sămânţă. Arborele de scorţişoară preferă climatul tropical, umed, din regiunile joase. Se spune că numele provine din termenul arăbesc de “amomon”, care înseamna “puternic condimentat”.

Originile arborelui de scorţişoară sunt diverse, regăsindu-se atât în India, Bangladesh, Sri Lanka cât şi în Nepal. În aceste zone, cultivatorii cresc arborii doar sub forma unor tufişuri, nu mai mari de 3 metri, tăind periodic lăstarii lemnificaţi pentru a stimula formarea rapidă a altora. Scoarţa îndepărtată este lăsată la uscat până se răsuceşte. Savoarea specifică a scorţişoarei vine din uleiul esenţial aromatic din compoziţia sa, care se prepară prin sfărâmarea scoarţei copacului în apă de mare distilată. Gustul aromatic şi mirosul specific al scorţişoarei galben-aurii vin de la  aldehidul cinamic care, în timp, schimbă culoarea pudrei de scorţişoară în nuanţe întunecate şi răşinoase.

Cel mai apreciat tip de scorţişoară pare a fi scorţişoara de Ceylon care se cultivă numai în Sri Lanka şi este considerată a fi premergătoarea scorţişoarei din alte zone ale lumii. Numită în mod ştiinţific Cinnamomum Verum, scorţisoara de Ceylon poartă numele vechi al statului Sri Lanka şi este utilizată, în general, ca mirodenie. Se foloseşte drept condiment în ciocolata mexicană, în gastronomia din Orientul Mijlociu şi în prepararea dulciurilor.

Scorţişoara este preţuită şi utilizată intensiv din cele mai îndepărtate timpuri. Egiptenii o foloseau la ritualurile de îmbălsămare, iar romanii obişnuiau să ardă scorţişoara cu ocazia funeraliilor. Se spune ca împăratul Nero ar fi ars rezerva de scorţişoară, estimată unui an, la înmormântarea soţiei sale, Poppaea Sabina.

În timp, arabii au reuşit să monopolizeze comerţul cu scorţişoară, apoi a pătruns în toată Africa, iar mai târziu în Europa. Astăzi, sub formă de pudră sau batoane, scorţişoara este folosită pretutindeni în lume; datorită proprietăţilor antimicrobiene poate fi utilizată şi pe post de conservant în cazul unor preparate alimentare.

Dar, pe lângă utilizarea ei în reţetele culinare, scorţişoara are şi efecte terapeutice. Ceaiul de scorţişoară este eficient în tratarea răcelilor şi a unor probleme digestive. Totodată, are un puternic efect antioxidant.

Unele studii se referă şi la efectul pe care s-ar părea că îl are scorţişoara în anumite cazuri de diabet, nedependent de insulină, precum şi la reducerea nivelului de colesterol şi trigliceride din circuitul sangvin. Graţie proprietăţilor antiseptice, scorţişoara împiedică dezvoltarea bacteriilor din stomac şi colon, eliminând inflamaţiile organelor.

În afecţiunile respiratorii, mierea cu scorţişoară reduce simptomele de răceală, gripă, tuse cronică şi distruge germenii care provoacă infecţiile tractului respirator.

În bolile cardiovasculare s-a constatat că mierea cu pudră de scorţişoară îmbunătăţeşte circulaţia sanguină, prin fluidificarea sângelui, reface flexibilitatea arterelor şi venelor, întăreşte ritmul cardiac şi evită riscul de atac de cord.

Acţiuni benefice se constată şi asupra sistemului nervos, prin eliminarea oboselii fizice şi intelectuale, anularea stărilor de stres nervos, a migrenelor, îmbunătăţirea memoriei şi a funcţiilor cognitive.

Durerile reumatismale pot fi calmate prin masaje cu ulei eteric de scorţişoară.

De asemenea, utilizarea zilnică a pudrei de scorţişoară, în miere şi puţină apă, luată cu o jumătate de oră înainte de micul dejun, şi seara, înainte de culcare, previne depunerea de grăsimi în organism şi constituie un remediu eficient de slăbire.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: